încăleca

Romanian

Alternative forms

• încălica

Etymology

From Vulgar Latin *incaballicāre, from Late Latin caballicāre, present active infinitive of caballicō, from Latin caballus (“horse”).

Verb

a încăleca (third-person singular present încalecă, past participle încălecat) 1st conj.

1. to mount (e.g. a horse)
2. (figuratively) to subdue, subjugate
3. (reflexive) to overlap

Conjugation

    conjugation of încăleca (First conjugation)

infinitive			a încăleca
gerund			încălecând
past participle			încălecat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	încalec	încaleci	încalecă	încălecăm	încălecați	încalecă
	imperfect	încălecam	încălecai	încăleca	încălecam	încălecați	încălecau
	simple perfect	încălecai	încălecași	încălecă	încălecarăm	încălecarăți	încălecară
	pluperfect	încălecasem	încălecaseși	încălecase	încălecaserăm	încălecaserăți	încălecaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să încalec	să încaleci	să încalece	să încălecăm	să încălecați	să încalece
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		încalecă			încălecați
	negative		nu încăleca			nu încălecați

Related terms

• călare
• cal

Synonyms

• călări, încălăra

Antonyms

• descăleca