înconjur

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

Back-formation from înconjura.

Noun[edit]

înconjur n (plural înconjururi)

  1. detour
    Synonyms: ocol, ocolire

Declension[edit]

Declension of înconjur
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) înconjur înconjurul (niște) înconjururi înconjururile
genitive/dative (unui) înconjur înconjurului (unor) înconjururi înconjururilor
vocative înconjurule înconjururilor
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=înconjur&oldid=73338338"