cârlionț
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Probably from cârlig.
Noun[edit]
cârlionț m (plural cârlionți)
Declension[edit]
Declension of cârlionț
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) cârlionț | cârlionțul | (niște) cârlionți | cârlionții |
| genitive/dative | (unui) cârlionț | cârlionțului | (unor) cârlionți | cârlionților |
| vocative | cârlionțule | cârlionților | ||
See also[edit]
Further reading[edit]
- cârlionț in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)