deșira
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Inherited from Vulgar Latin diserrāre, from Latin dis- + serrō, serrāre. Alternatively, related to șir.
Verb[edit]
a deșira (third-person singular present deșiră, past participle deșirat) 1st conj.
Conjugation[edit]
conjugation of deșira (first conjugation, no infix)
| infinitive | a deșira | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | deșirând | ||||||
| past participle | deșirat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | deșir | deșiri | deșiră | deșirăm | deșirați | deșiră | |
| imperfect | deșiram | deșirai | deșira | deșiram | deșirați | deșirau | |
| simple perfect | deșirai | deșirași | deșiră | deșirarăm | deșirarăți | deșirară | |
| pluperfect | deșirasem | deșiraseși | deșirase | deșiraserăm | deșiraserăți | deșiraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să deșir | să deșiri | să deșire | să deșirăm | să deșirați | să deșire | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | deșiră | deșirați | |||||
| negative | nu deșira | nu deșirați | |||||