liniști

Romanian

Etymology

From liniște (“calm, silence”) +‎ -i.

Pronunciation

• IPA^(key): [li.niˈʃti]

• Audio

  (file)

Verb

a liniști (third-person singular present liniștește, past participle liniștit) 4th conj.

1. (transitive) to calm
2. (reflexive) to calm oneself, to settle down

Conjugation

    conjugation of liniști (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a liniști
gerund			liniștind
past participle			liniștit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	liniștesc	liniștești	liniștește	liniștim	liniștiți	liniștesc
	imperfect	linișteam	linișteai	liniștea	linișteam	linișteați	linișteau
	simple perfect	liniștii	liniștiși	liniști	liniștirăm	liniștirăți	liniștiră
	pluperfect	liniștisem	liniștiseși	liniștise	liniștiserăm	liniștiserăți	liniștiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să liniștesc	să liniștești	să liniștească	să liniștim	să liniștiți	să liniștească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		liniștește			liniștiți
	negative		nu liniști			nu liniștiți

Synonyms

• (to calm): calma, potoli
• (to settle down): se calma