minciuni
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology 1[edit]
Noun[edit]
minciuni f pl
Etymology 2[edit]
From minciună.
Verb[edit]
a minciuni (third-person singular present minciunește, past participle minciunit) 4th conj.
- to lie
Conjugation[edit]
conjugation of minciuni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a minciuni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | minciunind | ||||||
| past participle | minciunit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | minciunesc | minciunești | minciunește | minciunim | minciuniți | minciunesc | |
| imperfect | minciuneam | minciuneai | minciunea | minciuneam | minciuneați | minciuneau | |
| simple perfect | minciunii | minciuniși | minciuni | minciunirăm | minciunirăți | minciuniră | |
| pluperfect | minciunisem | minciuniseși | minciunise | minciuniserăm | minciuniserăți | minciuniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să minciunesc | să minciunești | să minciunească | să minciunim | să minciuniți | să minciunească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | minciunește | minciuniți | |||||
| negative | nu minciuni | nu minciuniți | |||||