stimul
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French, Latin stimulus.
Pronunciation[edit]
Noun[edit]
stimul m (plural stimuli)
Declension[edit]
Declension of stimul
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) stimul | stimulul | (niște) stimuli | stimulii |
genitive/dative | (unui) stimul | stimulului | (unor) stimuli | stimulilor |
vocative | stimulule | stimulilor |