zburda
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Origin unknown. Possibly of expressive origin. Other theories provide difficulties: from Slavic burda; from Vulgar Latin *exvǒlĭtāre, alternatively from *abhorrĭdus; based on bord; or, from German Bürde.[1]
Verb[edit]
a zburda (third-person singular present zburdă, past participle zburdat) 1st conj.
- to frolic
Conjugation[edit]
conjugation of zburda (first conjugation, no infix)
| infinitive | a zburda | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | zburdând | ||||||
| past participle | zburdat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | zburd | zburzi | zburdă | zburdăm | zburdați | zburdă | |
| imperfect | zburdam | zburdai | zburda | zburdam | zburdați | zburdau | |
| simple perfect | zburdai | zburdași | zburdă | zburdarăm | zburdarăți | zburdară | |
| pluperfect | zburdasem | zburdaseși | zburdase | zburdaserăm | zburdaserăți | zburdaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să zburd | să zburzi | să zburde | să zburdăm | să zburdați | să zburde | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | zburdă | zburdați | |||||
| negative | nu zburda | nu zburdați | |||||
References[edit]
- ^ zburda in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)