înșelător
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]înșelător m or n (feminine singular înșelătoare, masculine plural înșelători, feminine/neuter plural înșelătoare)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | înșelător | înșelătoare | înșelători | înșelătoare | |||
| definite | înșelătorul | înșelătoarea | înșelătorii | înșelătoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | înșelător | înșelătoare | înșelători | înșelătoare | |||
| definite | înșelătorului | înșelătoarei | înșelătorilor | înșelătoarelor | ||||