șoptit
Jump to navigation
Jump to search
See also: soptit
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of șopti.
Pronunciation[edit]
Adjective[edit]
șoptit m or n (feminine singular șoptită, masculine plural șoptiți, feminine and neuter plural șoptite)
Declension[edit]
Declension of șoptit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | șoptit | șoptită | șoptiți | șoptite | ||
definite | șoptitul | șoptita | șoptiții | șoptitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | șoptit | șoptite | șoptiți | șoptite | ||
definite | șoptitului | șoptitei | șoptiților | șoptitelor |
Participle[edit]
șoptít
- past participle of șopti
Declension[edit]
Declension of șoptit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | șoptit | șoptită | șoptiți | șoptite | ||
definite | șoptitul | șoptita | șoptiții | șoptitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | șoptit | șoptite | șoptiți | șoptite | ||
definite | șoptitului | șoptitei | șoptiților | șoptitelor |