conlocuitor
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]conlocuitor m or n (feminine singular conlocuitoare, masculine plural conlocuitori, feminine/neuter plural conlocuitoare)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | conlocuitor | conlocuitoare | conlocuitori | conlocuitoare | |||
| definite | conlocuitorul | conlocuitoarea | conlocuitorii | conlocuitoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | conlocuitor | conlocuitoare | conlocuitori | conlocuitoare | |||
| definite | conlocuitorului | conlocuitoarei | conlocuitorilor | conlocuitoarelor | ||||