desdăuna

Romanian

Etymology

From des- +‎ dăuna.

Verb

a desdăuna (third-person singular present desdăunează, past participle desdăunat) 1st conjugation

1. to pay damages

Conjugation

    conjugation of desdăuna (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a desdăuna
gerund			desdăunând
past participle			desdăunat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	desdăunez	desdăunezi	desdăunează	desdăunăm	desdăunați	desdăunează
	imperfect	desdăunam	desdăunai	desdăuna	desdăunam	desdăunați	desdăunau
	simple perfect	desdăunai	desdăunași	desdăună	desdăunarăm	desdăunarăți	desdăunară
	pluperfect	desdăunasem	desdăunaseși	desdăunase	desdăunaserăm	desdăunaserăți	desdăunaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să desdăunez	să desdăunezi	să desdăuneze	să desdăunăm	să desdăunați	să desdăuneze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		desdăunează			desdăunați
	negative		nu desdăuna			nu desdăunați

References

• desdăuna in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN