dezincriminat
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of dezincrimina.
Adjective
[edit]dezincriminat m or n (feminine singular dezincriminată, masculine plural dezincriminați, feminine/neuter plural dezincriminate)
Declension
[edit]| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | dezincriminat | dezincriminată | dezincriminați | dezincriminate | |||
| definite | dezincriminatul | dezincriminata | dezincriminații | dezincriminatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | dezincriminat | dezincriminate | dezincriminați | dezincriminate | |||
| definite | dezincriminatului | dezincriminatei | dezincriminaților | dezincriminatelor | ||||
Verb
[edit]dezincriminat (past participle of dezincrimina)