drept
Definition from Wiktionary, the free dictionary
Contents
Norwegian Bokmål[edit]
Verb[edit]
drept
- past participle of drepe
Romanian[edit]
Alternative forms[edit]
Etymology[edit]
From Latin dīrectus, probably through a Vulgar Latin form *derectus.
Pronunciation[edit]
Adjective[edit]
drept 4 nom/acc forms
Declension[edit]
declension of drept
Antonyms[edit]
- (direction): stâng
Adverb[edit]
drept
Noun[edit]
drept n (plural drepturi)
Declension[edit]
declension of drept
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) drept | dreptul | (niște) drepturi | drepturile |
| genitive/dative | (unui) drept | dreptului | (unor) drepturi | drepturilor |
| vocative | dreptule | drepturilor | ||