ortăci
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From ortac.
Verb
[edit]a ortăci (third-person singular present ortăcește, past participle ortăcit) 4th conjugation
- to associate, to make friends
Conjugation
[edit] conjugation of ortăci (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a ortăci | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ortăcind | ||||||
| past participle | ortăcit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ortăcesc | ortăcești | ortăcește | ortăcim | ortăciți | ortăcesc | |
| imperfect | ortăceam | ortăceai | ortăcea | ortăceam | ortăceați | ortăceau | |
| simple perfect | ortăcii | ortăciși | ortăci | ortăcirăm | ortăcirăți | ortăciră | |
| pluperfect | ortăcisem | ortăciseși | ortăcise | ortăciserăm | ortăciserăți | ortăciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ortăcesc | să ortăcești | să ortăcească | să ortăcim | să ortăciți | să ortăcească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ortăcește | ortăciți | |||||
| negative | nu ortăci | nu ortăciți | |||||