oțețit

Romanian

Adjective

oțețit m or n (feminine singular oțețită, masculine plural oțețiți, feminine and neuter plural oțețite)

1. Obsolete form of oțetit.

Declension

Declension of oțețit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	oțețit		oțețită	oțețiți	oțețite
	definite	oțețitul		oțețita	oțețiții	oțețitele
genitive/ dative	indefinite	oțețit		oțețite	oțețiți	oțețite
	definite	oțețitului		oțețitei	oțețiților	oțețitelor

References

• oțețit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN