plictisi
Appearance
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From Greek, compare πλήκτισα (plíktisa) or έπληξα (éplixa) (past of πλήττω (plítto)); probably from πληκτικός (pliktikós, “boring”) through the adjective plicticos.
Pronunciation
[edit]Verb
[edit]a plictisi (third-person singular present plictisește, past participle plictisit) 4th conjugation
- (transitive) to bore (cause boredom)
- (reflexive) to get bored
Conjugation
[edit] conjugation of plictisi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a plictisi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | plictisind | ||||||
| past participle | plictisit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | plictisesc | plictisești | plictisește | plictisim | plictisiți | plictisesc | |
| imperfect | plictiseam | plictiseai | plictisea | plictiseam | plictiseați | plictiseau | |
| simple perfect | plictisii | plictisiși | plictisi | plictisirăm | plictisirăți | plictisiră | |
| pluperfect | plictisisem | plictisiseși | plictisise | plictisiserăm | plictisiserăți | plictisiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să plictisesc | să plictisești | să plictisească | să plictisim | să plictisiți | să plictisească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | plictisește | plictisiți | |||||
| negative | nu plictisi | nu plictisiți | |||||
Derived terms
[edit]Related terms
[edit]Further reading
[edit]- “plictisi”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2026
- Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Coteanu, editors (1977), Dicționarul Limbii Române[1], volume 8, part 3, Bucharest: Academy of the Socialist Republic of Romania, page 833