rechiziționare
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Etymology tree
French réquisition
Romanian rechiziționa
Romanian -re
Romanian rechiziționare
From rechiziționa + -re.
Noun
[edit]rechiziționare f (plural rechiziționări)
Declension
[edit]| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | rechiziționare | rechiziționarea | rechiziționări | rechiziționările |
| genitive-dative | rechiziționări | rechiziționării | rechiziționări | rechiziționărilor |
| vocative | rechiziționare, rechiziționareo | rechiziționărilor | ||