rozător
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From roade (“to gnaw”) + -tor (“-er”).
Pronunciation[edit]
Noun[edit]
rozător n (plural rozătoare)
Declension[edit]
Declension of rozător
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) rozător | rozătorul | (niște) rozătoare | rozătoarele |
| genitive/dative | (unui) rozător | rozătorului | (unor) rozătoare | rozătoarelor |
| vocative | rozătorule | rozătoarelor | ||