sufulca

Romanian

Verb

a sufulca (third-person singular present sufulcă, past participle sufulcat) 1st conjugation

1. obsolete form of sufleca

Conjugation

    conjugation of sufulca (first conjugation, no infix)

infinitive			a sufulca
gerund			sufulcând
past participle			sufulcat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	sufulc	sufulci	sufulcă	sufulcăm	sufulcați	sufulcă
	imperfect	sufulcam	sufulcai	sufulca	sufulcam	sufulcați	sufulcau
	simple perfect	sufulcai	sufulcași	sufulcă	sufulcarăm	sufulcarăți	sufulcară
	pluperfect	sufulcasem	sufulcaseși	sufulcase	sufulcaserăm	sufulcaserăți	sufulcaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să sufulc	să sufulci	să sufulce	să sufulcăm	să sufulcați	să sufulce
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		sufulcă			sufulcați
	negative		nu sufulca			nu sufulcați

References

• sufulca in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN