tăinuit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of tăinui.
Adjective
[edit]tăinuit m or n (feminine singular tăinuită, masculine plural tăinuiți, feminine/neuter plural tăinuite)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | tăinuit | tăinuită | tăinuiți | tăinuite | ||
| definite | tăinuitul | tăinuita | tăinuiții | tăinuitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | tăinuit | tăinuite | tăinuiți | tăinuite | ||
| definite | tăinuitului | tăinuitei | tăinuiților | tăinuitelor | |||