trăncănitor
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]trăncănitor m (plural trăncănitori)
- a talkative person
Declension
[edit]Declension of trăncănitor
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) trăncănitor | trăncănitorul | (niște) trăncănitori | trăncănitorii |
| genitive/dative | (unui) trăncănitor | trăncănitorului | (unor) trăncănitori | trăncănitorilor |
| vocative | trăncănitorule | trăncănitorilor | ||
References
[edit]- trăncănitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN