argosi

Romanian

Etymology

From argos.

Verb

a argosi (third-person singular present argosește, past participle argosit) 4th conj.

1. (obsolete) to suspend a priest

Conjugation

    conjugation of argosi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a argosi
gerund			argosind
past participle			argosit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	argosesc	argosești	argosește	argosim	argosiți	argosesc
	imperfect	argoseam	argoseai	argosea	argoseam	argoseați	argoseau
	simple perfect	argosii	argosiși	argosi	argosirăm	argosirăți	argosiră
	pluperfect	argosisem	argosiseși	argosise	argosiserăm	argosiserăți	argosiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să argosesc	să argosești	să argosească	să argosim	să argosiți	să argosească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		argosește			argosiți
	negative		nu argosi			nu argosiți

References

• argosi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN