îngăduință
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]îngăduință f (uncountable)
Declension
[edit] declension of îngăduință (singular only)
| singular | ||
|---|---|---|
| f gender | indefinite articulation | definite articulation |
| nominative/accusative | (o) îngăduință | îngăduința |
| genitive/dative | (unei) îngăduințe | îngăduinței |
| vocative | îngăduință, îngăduințo | |