ceanac
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from Ottoman Turkish چناق (çanak).
Noun[edit]
ceanac n (plural ceanace)
Declension[edit]
Declension of ceanac
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) ceanac | ceanacul | (niște) ceanace | ceanacele |
genitive/dative | (unui) ceanac | ceanacului | (unor) ceanace | ceanacelor |
vocative | ceanacule | ceanacelor |