cumplitate
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]cumplitate f (plural cumplitatăți)
Declension
[edit]Declension of cumplitate
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) cumplitate | cumplitatea | (niște) cumplitatăți | cumplitatățile |
| genitive/dative | (unei) cumplitatăți | cumplitatății | (unor) cumplitatăți | cumplitatăților |
| vocative | cumplitate, cumplitateo | cumplitatăților | ||
References
[edit]- cumplitate in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN