dezintegra
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French désintégrer. By surface analysis, dez- + integra.
Verb[edit]
a dezintegra (third-person singular present dezintegrează, past participle dezintegrat) 1st conj.
- to disintegrate
Conjugation[edit]
conjugation of dezintegra (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a dezintegra | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dezintegrând | ||||||
| past participle | dezintegrat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dezintegrez | dezintegrezi | dezintegrează | dezintegrăm | dezintegrați | dezintegrează | |
| imperfect | dezintegram | dezintegrai | dezintegra | dezintegram | dezintegrați | dezintegrau | |
| simple perfect | dezintegrai | dezintegrași | dezintegră | dezintegrarăm | dezintegrarăți | dezintegrară | |
| pluperfect | dezintegrasem | dezintegraseși | dezintegrase | dezintegraserăm | dezintegraserăți | dezintegraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dezintegrez | să dezintegrezi | să dezintegreze | să dezintegrăm | să dezintegrați | să dezintegreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dezintegrează | dezintegrați | |||||
| negative | nu dezintegra | nu dezintegrați | |||||