dogmatiza

Latin

Verb

dogmatizā

1. second-person singular present active imperative of dogmatizō

Romanian

Etymology

Borrowed from French dogmatiser.

Verb

a dogmatiza (third-person singular present dogmatizează, past participle dogmatizat) 1st conj.

1. to dogmatize

Conjugation

    conjugation of dogmatiza (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a dogmatiza
gerund			dogmatizând
past participle			dogmatizat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	dogmatizez	dogmatizezi	dogmatizează	dogmatizăm	dogmatizați	dogmatizează
	imperfect	dogmatizam	dogmatizai	dogmatiza	dogmatizam	dogmatizați	dogmatizau
	simple perfect	dogmatizai	dogmatizași	dogmatiză	dogmatizarăm	dogmatizarăți	dogmatizară
	pluperfect	dogmatizasem	dogmatizaseși	dogmatizase	dogmatizaserăm	dogmatizaserăți	dogmatizaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să dogmatizez	să dogmatizezi	să dogmatizeze	să dogmatizăm	să dogmatizați	să dogmatizeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		dogmatizează			dogmatizați
	negative		nu dogmatiza			nu dogmatizați

Spanish

Verb

dogmatiza

1. inflection of dogmatizar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative