reîncolți
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a reîncolți (third-person singular present reîncolțește, past participle reîncolțit) 4th conj.
- to regerminate
Conjugation[edit]
conjugation of reîncolți (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a reîncolți | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | reîncolțind | ||||||
| past participle | reîncolțit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | reîncolț | reîncolți | reîncolțe | reîncolțim | reîncolțiți | reîncolț | |
| imperfect | reîncolțeam | reîncolțeai | reîncolțea | reîncolțeam | reîncolțeați | reîncolțeau | |
| simple perfect | reîncolții | reîncolțiși | reîncolți | reîncolțirăm | reîncolțirăți | reîncolțiră | |
| pluperfect | reîncolțisem | reîncolțiseși | reîncolțise | reîncolțiserăm | reîncolțiserăți | reîncolțiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să reîncolț | să reîncolți | să reîncolță | să reîncolțim | să reîncolțiți | să reîncolță | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | reîncolțe | reîncolțiți | |||||
| negative | nu reîncolți | nu reîncolțiți | |||||