convorbi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From con- + vorbi. Calque of German unterreden.
Verb
[edit]a convorbi (third-person singular present convorbește, past participle convorbit) 4th conj.
- to converse
Conjugation
[edit] conjugation of convorbi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a convorbi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | convorbind | ||||||
| past participle | convorbit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | convorbesc | convorbești | convorbește | convorbim | convorbiți | convorbesc | |
| imperfect | convorbeam | convorbeai | convorbea | convorbeam | convorbeați | convorbeau | |
| simple perfect | convorbii | convorbiși | convorbi | convorbirăm | convorbirăți | convorbiră | |
| pluperfect | convorbisem | convorbiseși | convorbise | convorbiserăm | convorbiserăți | convorbiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să convorbesc | să convorbești | să convorbească | să convorbim | să convorbiți | să convorbească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | convorbește | convorbiți | |||||
| negative | nu convorbi | nu convorbiți | |||||