deîmpărțit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
deîmpărțit n (uncountable)
Declension[edit]
declension of deîmpărțit (singular only)
| singular | ||
|---|---|---|
| n gender | indefinite articulation | definite articulation |
| nominative/accusative | (un) deîmpărțit | deîmpărțitul |
| genitive/dative | (unui) deîmpărțit | deîmpărțitului |
| vocative | deîmpărțitule | |