obiectiva
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French objectiver.
Verb[edit]
a obiectiva (third-person singular present obiectivează, past participle obiectivat) 1st conj.
- to set an objective
Conjugation[edit]
conjugation of obiectiva (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a obiectiva | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | obiectivând | ||||||
| past participle | obiectivat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | obiectivez | obiectivezi | obiectivează | obiectivăm | obiectivați | obiectivează | |
| imperfect | obiectivam | obiectivai | obiectiva | obiectivam | obiectivați | obiectivau | |
| simple perfect | obiectivai | obiectivași | obiectivă | obiectivarăm | obiectivarăți | obiectivară | |
| pluperfect | obiectivasem | obiectivaseși | obiectivase | obiectivaserăm | obiectivaserăți | obiectivaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să obiectivez | să obiectivezi | să obiectiveze | să obiectivăm | să obiectivați | să obiectiveze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | obiectivează | obiectivați | |||||
| negative | nu obiectiva | nu obiectivați | |||||