picheta

Galician

Etymology

A diminutive (-eta) of pichel (“jug”).

Pronunciation

• IPA^(key): [piˈt͡ʃetɐ]

Noun

picheta f (plural pichetas)

1. small jug

References

• “picheta” in Dicionario de Dicionarios da lingua galega, SLI - ILGA 2006–2013.
• “picheta” in Tesouro informatizado da lingua galega. Santiago: ILG.
• “picheta” in Álvarez, Rosario (coord.): Tesouro do léxico patrimonial galego e portugués, Santiago de Compostela: Instituto da Lingua Galega.

Romanian

Etymology

Borrowed from French piqueter.

Verb

a picheta (third-person singular present pichetează, past participle pichetat) 1st conj.

1. to picket

Conjugation

    conjugation of picheta (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a picheta
gerund			pichetând
past participle			pichetat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	pichetez	pichetezi	pichetează	pichetăm	pichetați	pichetează
	imperfect	pichetam	pichetai	picheta	pichetam	pichetați	pichetau
	simple perfect	pichetai	pichetași	pichetă	pichetarăm	pichetarăți	pichetară
	pluperfect	pichetasem	pichetaseși	pichetase	pichetaserăm	pichetaserăți	pichetaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să pichetez	să pichetezi	să picheteze	să pichetăm	să pichetați	să picheteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		pichetează			pichetați
	negative		nu picheta			nu pichetați