pitici

Italian

Adjective

pitici m

1. masculine plural of pitico

Anagrams

• tipici

Romanian

Etymology 1

From pitic.

Verb

a pitici (third-person singular present piticește, past participle piticit) 4th conj.

1. (intransitive, rare) to dwarf (to become (much) smaller)

   Synonyms: micșora, (regional) închirci

Conjugation

    conjugation of pitici (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a pitici
gerund			piticind
past participle			piticit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	piticesc	piticești	piticește	piticim	piticiți	piticesc
	imperfect	piticeam	piticeai	piticea	piticeam	piticeați	piticeau
	simple perfect	piticii	piticiși	pitici	piticirăm	piticirăți	piticiră
	pluperfect	piticisem	piticiseși	piticise	piticiserăm	piticiserăți	piticiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să piticesc	să piticești	să piticească	să piticim	să piticiți	să piticească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		piticește			piticiți
	negative		nu pitici			nu piticiți

Etymology 2

See the etymology of the corresponding lemma form.

Noun

pitici m pl

1. plural of pitic

Further reading

• pitici in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)