resimțământ
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]resimțământ n (plural resimțăminte)
Declension
[edit]Declension of resimțământ
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) resimțământ | resimțământul | (niște) resimțăminte | resimțămintele |
| genitive/dative | (unui) resimțământ | resimțământului | (unor) resimțăminte | resimțămintelor |
| vocative | resimțământule | resimțămintelor | ||