reușită
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from Italian riuscita.
Pronunciation[edit]
Noun[edit]
reușită f (plural reușite)
Declension[edit]
Declension of reușită
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) reușită | reușita | (niște) reușite | reușitele |
| genitive/dative | (unei) reușite | reușitei | (unor) reușite | reușitelor |
| vocative | reușită, reușito | reușitelor | ||