rușinare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From rușina.
Noun[edit]
rușinare f (plural rușinări)
Declension[edit]
Declension of rușinare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) rușinare | rușinarea | (niște) rușinări | rușinările |
| genitive/dative | (unei) rușinări | rușinării | (unor) rușinări | rușinărilor |
| vocative | rușinare, rușinareo | rușinărilor | ||