încremeni
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Pronunciation
[edit]Verb
[edit]a încremeni (third-person singular present încremenește, past participle încremenit) 4th conj.
- to stand still
Conjugation
[edit] conjugation of încremeni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a încremeni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încremenind | ||||||
| past participle | încremenit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încremenesc | încremenești | încremenește | încremenim | încremeniți | încremenesc | |
| imperfect | încremeneam | încremeneai | încremenea | încremeneam | încremeneați | încremeneau | |
| simple perfect | încremenii | încremeniși | încremeni | încremenirăm | încremenirăți | încremeniră | |
| pluperfect | încremenisem | încremeniseși | încremenise | încremeniserăm | încremeniserăți | încremeniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încremenesc | să încremenești | să încremenească | să încremenim | să încremeniți | să încremenească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încremenește | încremeniți | |||||
| negative | nu încremeni | nu încremeniți | |||||