rebătut
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of rebate.
Adjective[edit]
rebătut m or n (feminine singular rebătută, masculine plural rebătuți, feminine and neuter plural rebătute)
Declension[edit]
Declension of rebătut
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | rebătut | rebătută | rebătuți | rebătute | ||
| definite | rebătutul | rebătuta | rebătuții | rebătutele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | rebătut | rebătute | rebătuți | rebătute | ||
| definite | rebătutului | rebătutei | rebătuților | rebătutelor | |||
Verb[edit]
rebătut (past participle of rebate)
- past participle of rebate