wrogian
Jump to navigation
Jump to search
Old Saxon[edit]
Etymology[edit]
From Proto-Germanic *wrōgijaną.
Verb[edit]
wrōgian
Conjugation[edit]
Conjugation of wrōgian (weak class 1)
infinitive | wrōgian | |
---|---|---|
indicative | present | past |
1st person singular | wrōgiu | wrōgda |
2nd person singular | wrōgis | wrōgdes |
3rd person singular | wrōgid | wrōgda |
plural | wrōgiad | wrōgdun |
subjunctive | present | past |
1st person singular | wrōgie | wrōgdi |
2nd person singular | wrōgies | wrōgdis |
3rd person singular | wrōgie | wrōgdi |
plural | wrōgien | wrōgdin |
imperative | present | |
singular | wrōgi | |
plural | wrōgiad | |
participle | present | past |
wrōgiandi | giwrōgid, wrōgid |