împrăștia

Romanian

Etymology

From îm- + praștie.

Pronunciation

• Audio

  (file)

Verb

a împrăștia (third-person singular present împrăștie, past participle împrăștiat) 1st conj.

1. to spread, scatter
2. to diffuse, clear away, dissipate

Conjugation

    conjugation of împrăștia (first conjugation, no infix)

infinitive			a împrăștia
gerund			împrăștiind
past participle			împrăștiat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	împrăștii	împrăștii	împrăștie	împrăștiem	împrăștiați	împrăștie
	imperfect	împrăștiam	împrăștiai	împrăștia	împrăștiam	împrăștiați	împrăștiau
	simple perfect	împrăștiai	împrăștiași	împrăștie	împrăștiarăm	împrăștiarăți	împrăștiară
	pluperfect	împrăștiasem	împrăștiaseși	împrăștiase	împrăștiaserăm	împrăștiaserăți	împrăștiaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să împrăștii	să împrăștii	să împrăștie	să împrăștiem	să împrăștiați	să împrăștie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		împrăștie			împrăștiați
	negative		nu împrăștia			nu împrăștiați

Derived terms

• împrăștiere

See also

• întinde