înveliș

Romanian

Etymology

From înveli +‎ -iș.

Pronunciation

• IPA^(key): /ɨn.veˈliʃ/

Noun

înveliș n (plural învelișuri)

1. cover (e.g. of a book), covering
2. (outer) layer of something

Declension

Declension of înveliș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) înveliș	învelișul	(niște) învelișuri	învelișurile
genitive/dative	(unui) înveliș	învelișului	(unor) învelișuri	învelișurilor
vocative	învelișule		învelișurilor

See also

• capac, copertă, acoperământ, acoperiș
• strat
• așternut