ținea
Jump to navigation
Jump to search
See also: tinea
Romanian
[edit]Verb
[edit]a ținea (third-person singular present ține, past participle ținut) 2nd conj.
Conjugation
[edit] conjugation of ținea (second conjugation, past participle in -ut)
| infinitive | a ținea | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ținând | ||||||
| past participle | ținut | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | țin | ții | ține | ținem | țineți | țin | |
| imperfect | țineam | țineai | ținea | țineam | țineați | țineau | |
| simple perfect | ținui | ținuși | ținu | ținurăm | ținurăți | ținură | |
| pluperfect | ținusem | ținuseși | ținuse | ținuserăm | ținuserăți | ținuseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să țin | să ții | să țină | să ținem | să țineți | să țină | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ține | țineți | |||||
| negative | nu ținea | nu țineți | |||||