descolăci
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a descolăci (third-person singular present descolăcește, past participle descolăcit) 4th conj.
Conjugation
[edit] conjugation of descolăci (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a descolăci | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | descolăcind | ||||||
| past participle | descolăcit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | descolăcesc | descolăcești | descolăcește | descolăcim | descolăciți | descolăcesc | |
| imperfect | descolăceam | descolăceai | descolăcea | descolăceam | descolăceați | descolăceau | |
| simple perfect | descolăcii | descolăciși | descolăci | descolăcirăm | descolăcirăți | descolăciră | |
| pluperfect | descolăcisem | descolăciseși | descolăcise | descolăciserăm | descolăciserăți | descolăciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să descolăcesc | să descolăcești | să descolăcească | să descolăcim | să descolăciți | să descolăcească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | descolăcește | descolăciți | |||||
| negative | nu descolăci | nu descolăciți | |||||