desființa
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a desființa (third-person singular present desființează, past participle desființat) 1st conj.
- to abolish
Conjugation
[edit] conjugation of desființa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a desființa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | desființând | ||||||
| past participle | desființat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | desființez | desființezi | desființează | desființăm | desființați | desființează | |
| imperfect | desființam | desființai | desființa | desființam | desființați | desființau | |
| simple perfect | desființai | desființași | desființă | desființarăm | desființarăți | desființară | |
| pluperfect | desființasem | desființaseși | desființase | desființaserăm | desființaserăți | desființaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să desființez | să desființezi | să desființeze | să desființăm | să desființați | să desființeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | desființează | desființați | |||||
| negative | nu desființa | nu desființați | |||||