pișca

See also: pisca

Romanian

Etymology

Unknown. Probably a substratum word. Compare Italian pizzicare (“to pinch, to sting, to bite”).

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a pișca (third-person singular present pișcă, past participle pișcat) 1st conj.

1. to pinch

   Synonym: ciupi

2. to sting

   Synonym: înțepa

3. to nip, (of insects) bite

   Synonym: înțepa

Conjugation

    conjugation of pișca (first conjugation, no infix)

infinitive			a pișca
gerund			pișcând
past participle			pișcat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	pișc	piști	pișcă	pișcăm	pișcați	pișcă
	imperfect	pișcam	pișcai	pișca	pișcam	pișcați	pișcau
	simple perfect	pișcai	pișcași	pișcă	pișcarăm	pișcarăți	pișcară
	pluperfect	pișcasem	pișcaseși	pișcase	pișcaserăm	pișcaserăți	pișcaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să pișc	să piști	să piște	să pișcăm	să pișcați	să piște
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		pișcă			pișcați
	negative		nu pișca			nu pișcați