începător
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
începător m or n (feminine singular începătoare, masculine plural începători, feminine and neuter plural începătoare)
Declension[edit]
Declension of începător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | începător | începătoare | începători | începătoare | ||
| definite | începătorul | începătoarea | începătorii | începătoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | începător | începătoare | începători | începătoare | ||
| definite | începătorului | începătoarei | începătorilor | începătoarelor | |||
Noun[edit]
începător m (plural începători)
Declension[edit]
Declension of începător
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) începător | începătorul | (niște) începători | începătorii |
| genitive/dative | (unui) începător | începătorului | (unor) începători | începătorilor |
| vocative | începătorule | începătorilor | ||