întreguleț

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From întreg +‎ -uleț.

Adjective

[edit]

întreguleț m or n (feminine singular întreguleață, masculine plural întreguleți, feminine and neuter plural întregulețe)

  1. diminutive of întreg

Declension

[edit]