alăutiță

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From alăută +‎ -iță.

Noun

[edit]

alăutiță f (plural alăutițe)

  1. diminutive of alăută

Declension

[edit]
Declension of alăutiță
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (o) alăutiță alăutița (niște) alăutițe alăutițele
genitive/dative (unei) alăutițe alăutiței (unor) alăutițe alăutițelor
vocative alăutiță, alăutițo alăutițelor

References

[edit]
  • alăutiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=alăutiță&oldid=70689326"