bătrâncior

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From bătrân +‎ -icior.

Adjective

[edit]

bătrâncior m or n (feminine singular bătrâncioră, masculine plural bătrânciori, feminine and neuter plural bătrânciore)

  1. diminutive of bătrân

Declension

[edit]

References

[edit]
  • bătrâncior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN